Pasiunea pentru cărți și lectură m-a făcut să o cunosc pentru prima dată în calitate de student. Mi-a deslușit pentru prima dată tainele scrisului și istoria cărților. Apoi, ne-am întâlnit pe holurile diferitelor instituții și față în față pentru diferite interviuri: eu, în calitate de reporter, dânsa, ca director al Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” din Târgoviște.
Pentru mine, Agnes Erich este o Doamnă în adevăratul sens al cuvântului și de aceea am ales să o prezint în singura lună din an dedicată doamnelor speciale din viața noastră.
City Best: Ați început ca profesor în cadrul Universității Valahia. Apoi ați devenit directorul Bibliotecii UVT. Funcția de director al Bibliotecii Județene a venit ca o urmare firească a acestei activități?
Agnes Erich: Înainte de toate, trebuie să precizez că funcția mea de bază (profesor universitar) este la Universitatea ”Valahia” din Târgoviște. Până în noiembrie 2012, când am preluat în urma unui concurs de proiecte conducerea Bibliotecii Județene, am îndeplinit și funcția de director al Bibliotecii Universității. Așadar, eram oarecum pregătită, cel puțin teoretic, să fac față și actualei poziții. Revenind la întrebarea dumneavoastră, consider că toată experiența câștigată în mediul universitar mi-a fost utilă în exercitarea funcției de manager al Bibliotecii Județene.
City Best: Ați visat să ajungeți în această poziție?
A.E.: M-am pregătit pentru a ajunge într-o astfel de funcție și am dedicat o bună parte din viața mea acumulării de cunoaștere în domeniul biblioteconomic. Așadar, nu am ”visat”, dar mi-am dorit. La un moment dat am avut și un eșec sau cel puțin așa l-am perceput la momentul respectiv. Se spune că toată lumea ar trebui să experimenteze înfrângerea cel puțin o dată în timpul carierei pentru că atunci ai cel mai mult de învățat. Iar eu am avut! Mi s-au împuținat ”prietenii” pentru că mi s-au deschis ochii.
City Best: Cum era instituția atunci când ați preluat-o și ce v-ați propus să schimbați? Ați reușit să faceți tot ce v-ați propus?
A.E.: Ar fi neprofesionist din partea mea să comentez cum am găsit biblioteca. Fiecare din cei care au fost la conducere au realizat atât cât și-au propus. Referitor la cea de-a doua întrebare, răspunsul este „În mare parte”, dacă mă raportez la primii ani de mandat (2013-2017). Bineînțeles că sunt multe de făcut și multe de recuperat din urmă. Atunci când lucrurile nu sunt făcute la timpul lor, este mult mai greu ulterior să recuperezi și în același timp să ții și pasul cu tot ceea ce apare nou în domeniu.
City Best: Cărțile reprezintă pentru dvs o pasiune din copilărie?
A.E.: Dragostea pentru lectură nu a venit de la sine. Aceasta a fost cultivată în familie, iar ulterior de școală. Nu pot să spun că am o carte preferată. Fiecare vârstă vine cu gustul ei. Am trecut prin perioada basmelor, legendelor, literaturii clasice, literaturii specializate etc. Am observat că mulți adulți întrebați care a fost cartea lor preferată în copilărie au răspuns: Micul Prinț/Antoine de Saint Exupéry. Probabil că dă bine. Dar copil fiind, nu știu cât poți înțelege din această carte care este profund filosofică și abstractă. În concluzie, fiecare vârstă cu cărțile ei.
City Best: Cât de diferită este munca cu cărțile față de percepția din afară a acestei meserii?
A.E.: Dacă din Antichitate bibliotecarul era asimilat savantului, în prezent acesta este considerat un simplu funcționar care ia cartea din raft şi o dă cititorului. Puțină lume percepe care este adevărata muncă a unui bibliotecar. Dar până a ajunge aici, nimeni nu se întreabă cum a ajuns acea carte în raft? Cine a luat hotărârea să fie achiziționată în detrimentul alteia, pe ce s-a bazat când a luat această decizie, cine a prelucrat-o, cine a hotărât unde va fi ea repartizată etc.? Introducerea informatizării în biblioteci a condus la nașterea unui nou concept, acela de intermediar între cititor și informație, cu scopul de a „economisi timpul cititorului”.
Oamenii epocii noastre sunt grăbiți, nu au timp şi pricepere să caute în imensitatea surselor de documentare, având nevoie de cineva care să-i ajute în noianul de informații. Această persoană nu poate fi decât bibliotecarul! Cunoașteți zicala conform căreia ”Google îţi poate returna 100.000 de răspunsuri, un bibliotecar ţi-l poate da pe cel corect!”
City Best: Unde vedeți bibliotecile în câțiva ani? Care este trendul de evoluție?
A.E.: La începuturi biblioteca era destinată numai iniţiaţilor, fiind un spaţiu închis. În timp s-a ajuns să fie un spaţiu deschis tuturor. Este, dacă vreţi, în acelaşi timp un spaţiu al cercetării dar și un spaţiu dedicat plăcerii lecturii, loasirului. Biblioteca este o instituţie care de când a apărut şi până în prezent nu a putut lipsi omului care vrea să se perfecţioneze, fie că e autodidact fie că este implicat în procesul de educaţie. După cum am subliniat, biblioteca tinde în prezent să devină un spațiu public.
Dar acest spaţiu public este în contradicție cu lectura, care este un act individual. Sigur că e normal să fie şi spaţii deschise, mă refer aici mai ales la copii, se simt mult mai bine în grup. Dar pentru lectura specializată şi pentru cercetarea științifică au început să se creeze în ultimele decenii spaţii individuale pentru lectură. Viitorul bibliotecilor va fi indisolubil legat nu doar de cuvântul scris ci şi de cel electronic. Bibliotecile încep să devină centre ale culturii, locuri în care informaţiile nu doar se acumulează, ci se şi structurează. În fond, în istoria culturii, bibliotecile au fost întotdeauna focare ale relansării. Oriunde a existat un început de civilizaţie, acesta a fost însoţit de prezenţa bibliotecilor.
City Best: Cât de pregătite sunt bibliotecile din România pentru informatizare?
A.E.: Actualmente, bibliotecile se află în faţa unei schimbări în ceea ce privește suportul informațional și modalitatea de acces la informație. A apărut forma electronică a cărții, a apărut acest spațiu virtual, această comunicare în timp real. Dar biblioteca nu a dispărut, este o bibliotecă hibrid sau una electronică, în alt format. Deocamdată, ne aflăm în faza de tranziție.
În România bibliotecile au făcut acest pas uriaș odată cu implementarea proiectului Biblionet, un program de cinci ani, inițiat în 2009 care a avut drept scop diversificarea gamei de servicii oferite de bibliotecile publice. La nivel național sunt foarte multe lucruri de pus la punct din acest punct de vedere, dar important este că s-au făcut primii pași și că există deschidere în acest sens. Viitorul va duce la extinderea reţelelor computerizate în biblioteci fapt care va conduce spre transformarea bibliotecii într-un centru de informare.
City Best: Citesc dâmbovițenii?
A.E.: Da, sigur că da. Nu suntem un caz special comparativ cu ce se întâmplă în Occident. Ba dimpotrivă, aş spune că la noi încă avem o participare, o prezenţă a utilizatorilor bună comparativ cu Occidentul. Mă refer la biblioteca tradiţională, pentru că la domeniul bibliotecii digitale într-adevăr suntem mult sub țările dezvoltate. La nivelul anului 2017, conform statisticilor, aveam 9860 de utilizatori activi, date absolut corecte și verificabile. A fost destul de greu să revenim la normalitate în contextul în care ani la rând datele statistice au fost ”umflate” nesănătos pentru a da bine în raportări.
City Best: Încercați să aduceți lumea bibliotecii în viața comunității. Ce evenimente cu tradiție aveți deja?
A.E.: Analizând socio-cultural mediul în care ne desfăşurăm activitatea, ne-am stabilit o strategie pe termen mediu şi lung privind destinul bibliotecii ca instituţie de cultură, impactul acesteia în rândul comunităţii, locul în sistemul cultural şi informaţional. Dorim un echilibru între stabilitate şi dinamism, între modalităţile clasice şi cele moderne de interacţiune, între funcţia tradiţională, custodială şi tendinţele novatoare. Rolul nostru ca centru cultural, educaţional, dar şi centru de informare comunitară va fi din ce în ce mai mare, prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a serviciilor tradiţionale, a celor electronice sau de animaţie culturală şi instructiv-educaţională.
Evenimentele de tradiție ale bibliotecii județene au devenit un brand al acesteia. Mă refer la Salonul editorial ”I. H. Rădulescu”, desfășurat de cinci ediții în aer liber, în cadrul Zilelor Municipiului Târgoviște, și care a devenit un eveniment de înaltă clasă. O altă acțiune culturală importantă este cea dedicată Zilei Culturii Naționale, moment în care ne-am propus, și am și reușit până în prezent, să aducem personalități marcante ale culturii naționale care să conferențieze cu acest prilej. Vacanța la Bibliotecă este iarăși un moment mult așteptat de cei mai mici cititori ai noștri, activitate care se desfășoară pe timpul vacanței de vară și care are mulți doritori etc.