Într-o țară în care se reciclează doar 5% din deșeuri, există un județ în care – cel puțin pe hârtie – țintele pentru colectarea selectivă a deșeurilor sunt atinse. Ce se întâmplă în realitate? Simplu: la fier vechi și pet-uri din plastic, colectarea merge brici. Cu ce preț? Cu cel al vandalizării repetate și sistematice a pubelelor de gunoi clasice sau a clopotelor galbene, destinate reciclării.
România se află pe ultimul loc la colectare selectivă în toată Uniunea Europeană. Cu toate astea, până în 2020, nivelul de reciclare trebuie să crească de cel puțin 10 ori, până la 50%. Asta, într-o țară în care gunoiul se aruncă încă de la etaj, străzile sunt pline de ambalaje, câinii au propria strategie de a răvăși pubelele după mâncare, și la fel și unii dintre concetățeni.
Avem vreo șansă să învățăm să reciclăm la Târgoviște? La această întrebare am încercat să răspundem alături de Octavian Burlacu, directorul Supercom – firma care se ocupă de colectarea și transportul deșeurilor la stația de sortare. Și asta ar fi prima veste bună: dacă vorbim despre o stație de sortare, înseamnă că aceasta există și că deșeurile reciclate nu ajung la rampa de gunoi menajer.
Lupta pentru valorificarea contracost a pet-urilor naște surprize
„De mai bine de 4 ani, există la Târgoviște un protocol în ceea ce privește acest mod de colectare a deșeurilor. Au fost arondate atunci 10 spații pentru poziționarea clopotelor de reciclare, fiecare cu câte 3 recipienți: albastru pentru hârtie și carton, verde pentru sticlă și galben pentru pet, plastic și folie. Două dintre spații s-au mutat, la una existând probleme din cauza locuitorilor din zonă, care preferă să arunce gunoiul menajer în containerele destinate reciclării. Probleme mai sunt și în micro 6, unde acestea sunt vandalizate și răscolite sistematic de persoanele care valorifică aceste fracții reciclabile, în speță pet-uri. Oamenii noștri au avut surpriza să găsească, într-un astfel de caz, persoana respectivă, blocată în acest container”, explică Octavian Burlacu.
Cât de pregătiți sunt târgoviștenii pentru reciclare
Partea bună e că se reciclează. Din moment ce ei le vandalizează, înseamnă că sunt pline, că pet-urile sunt acolo… „Da, din câte știu, la nivel de județ, țintele sunt atinse. Noi avem două autospeciale cu personal care monitorizează constant starea, curățenia și nivelul de umplere a clopotelor pentru reciclare. Ni s-a întâmplat să ne fie incendiat un astfel de container, sau să găsim – asta se întâmplă frecvent – gunoi menajer în interiorul clopotelor pentru colectare selectivă. În medie, 30% din materia colectată este gunoi menajer, iar acesta deteriorează materialul reciclat corect”, mai spune directorul Supercom.
Ce se poate face pentru a evita astfel de situații? Ar fi necesară o monitorizare mai atentă, spunem noi, poate chiar video, a spațiilor de depozitare a gunoiului; deși – așa cum susține Burlacu – educarea populației este cheia. „Nici în străinătate trecerea la acest tip de colectare nu s-a făcut de bună voie și dintr-o dată, ci prin constrângere sau cu tarife diferențiate. Cât despre educare, aceasta ar trebui începută în școală, trebuie mult lucrat la mentalitatea populației”.
Cum au făcut alte orașe din România
Timisoara a fost primul oras din Romania care a introdus colectarea selectivă, iar Zalăul a fost declarat lider în cantitățile reciclate/locuitor. Sistemul funcționează foarte bine și la Sfântu Gheorghe sau Ploiești.
Care este numitorul comun al măsurilor întreprinse de toate aceste orașe nominalizate mai sus? Infrastructura de colectare este amplasată în apropierea locuințelor și are un aspect îngrijit, și, mai presus de orice, toți operatorii de salubritate se laudă cu o bună colaborare între ei, primării și poliția locală. Mai mult, în fiecare din aceste orașe, au loc acțiuni constante de informare și educare a populației despre importanța reciclării.
Ce beneficii aduce colectarea selectivă comunității și mediului înconjurător
Printre beneficiile valorificării deșeurilor reciclabile putem sublinia crearea de locuri de muncă, sporirea veniturilor bugetului de stat și, cel mai important, protejarea mediului înconjurător.
Pe scurt: o tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci și economiseşte 5 metri cubi dintr-o groapă de gunoi; pentru fiecare tonă de hârtie reciclată, se economisesc cel puţin 30.000 litri de apă şi până la 4.000 KW; aluminiul este cel mai scump material reciclabil; o tonă de fier vechi înlocuieşte 3 tone de minereu de fier.